Archive for Decembrie 2009|Monthly archive page

Vacanta

Plec pana la anu’. La plimbare, in excursie, in calatorie.

Va urez Craciun Fericit si un An Nou mai bun!

Emag

Cum va tund?

Am aceasta problema si nedumerire de la 12 ani jumate, cand am fost intrebat prima data. Pana atunci raspundea tata si nu eram niciodata atent. Proasta idee. M-am uitat si atunci, ca si acum, ca Jack la vrejul de fasole. Lung. Care ar fi un raspuns plauzibil la aceasta intrebare? Cum sa il exprim intr-un mod cat mai putin penibil? Cat de mult pot exprima in cuvinte?

Sunt cateva raspunsuri pe care le-am incercat de-a lungul timpului: Citește în continuare

Comparator de preturi pentru camere de hotel

Eu dintotdeauna am fost pornit pe otel. Oameni care stiu sa faca afaceri si sa fie cu adevarat profesionisti. Simplu si rapid iti poti rezerva o camera de hotel in majoritatea locurilor din lume. Au si o parte de fidelizare, iti ofera niste puncte care zic ei, nu expira niciodata si pe care le poti folosi cand rezervi camere ca sa obtii un pret mai bun. Deja am un discout de vreo 60 de Euro la urmatoarea rezervare.

Dar avand eu mult idei de afaceri ma gandeam nu ar fi genial un comparator de preturi pentru camere de hotel? Ca pentru preturi ale electrocasnicelor exista, pentru cote ale caselor de pariuri exista, pentru zboruri exista, de ce nu ar exista si pentru hoteluri ? Evident niste baieti mult mai avizati s-au gandit puuuuuuutin inaintea mea (in 2005 🙂 ) la asta si au si pus-o in practica. Si astfel avem cel mai util site de rezervare hoteluri Citește în continuare

Nu mai merge cu politica

Toata lumea o stie pe aia cu politica. Bine, nu ma refer la marii oagari bloggeri care posteaza cate un filmulet de pe youtube cu melodia lor preferata si asteapta sa vina oamenii si sa le sufle in cur cu cat de cool esti ca asculti asta si alte labareli. Astia asa sunt, copiem doua a href-rui de pe youtube si gata, avem blog si curg milioanele cu sacii. Nu trebuie sa si scriem. Sa nu divagam. Citește în continuare

Cârcotaş sau nu

Da, recunosc, eu sunt. Si sunt cârcotaş in primul rand legat de Romanica, ca e tara de rahat, sau ma rog, ca oamenii sunt de rahat, ca nu suntem la nivelul Germaniei si altele.

DAAAAAAR, recunosc, Pasajul Baneasa este maxim. Deci de la aeroport pana la Piata Presei 15 minute. Iar dimineata, de la aeroport la Unirii, 30 de minute. In orice dimineata. Anul trecut in decembrie stateam la coada de pe podul de centura si faceam cam 2 ore asa pana in centru. Anul asta e lux. Nu ca in Munchen, cu 6 benzi pe sens la intrarea in oras, dar se merge, nu se mai sta. Bineinteles ca e mai putin important cine a facut pasajul, e mai important ca el exista si e foarte folositor.

Caragiale

Râde in mormant acum privind la spectacolul grotesc si oripilant de pe scena politica romaneasca. Si se felicita inca o data ca a nimerit-o. „V-am spus eu!” isi zice.

A nimerit-o intr-un mod suprem cu numele. Bine, nu e Zoe, ci Mihaela sau Maria. Dar il tineti minte pe Iordache BRÂNZOVENESCU „, avocat, membru al acestor comitete şi comiţii”??? E, iata ca maestrul a nimerit-o si de asta data. Iata-l in 2009 pe William Brânză, „presedinte al organizatiei PDL Diaspora„. Ce coincidenta izbitoare! 🙂

„FARFURIDI (cu tărie, impunător): Trebuie să ai curaj ca mine! trebuie s-o iscăleşti: o dăm anonimă!

BRÂNZOVENESCU: Aşa da, o iscălesc!”

Ich liebe Wien

Nici nu stia ce o asteapta cand i-am aratat biletele de avion. Eram doi copii, eu mai mult entuziasmat de ceea ce voi face decat de orasul propriu-zis. Oricum, trebuia sa fie si un oras deosebit ca sa imi fac curaj, trebuia sa fie si un loc deosebit ca sa fie si mai de poveste.

Viena is like the place. Au stabilit baietii. Am calatorit cu fosta deja SkyEurope si ne-am cazat la Prinz Eugen Hotel langa gara de sud si Gradina Botanica, la doar trei statii de metrou de centrul StephansPlaz. Sublim hotel, l-am gasit la super-oferta pe otel. Mic dejun boieresc, camera mare si incapatoare, pat confortabil, numai de bine pot spune despre el.

Dar sa revenim la povestea noastra. Citește în continuare

Lisabona pitoreasca si dezinvolta

Cand iti vezi hotelul din avion fara sa mai fi fost vreodata in locul respectiv, nerabdarea se transforma in entuziasm pana sa aterizezi si sa descoperi locul cel nou. Aeroportul in Lisabona este in oras, mai in oras decat autogara aeroportul Baneasa. Dupa aterizare am luat un autobuz pana la hotel si dupa-amiaza eram deja la plimbare pe Av de Liberdade, un bulevard care se vrea asemanator cu mai celebrul Champs-Elysees.

bulevard1 bulevard2

Ajunsi in centru, am remarcat naturaletea orasului, a oamenilor, a stradutelor, a magazinelor, restaurantelor, palmierilor. Parca erau acolo de cand lumea si totodata intr-o continua agitatie si intr-un continuu zumzet. Oras al contrastelor, de la stradute inguste cu piatra cubica pe care circula tramvaie construite in perioada interbelica pana la cladiri moderne cu fatade de sticla si centre de afaceri, Lisabona impresioneaza prin originalitate, dar si prin varietatea plastica a formelor si culorilor. Portughezii sunt oameni simpli si modesti, prea putin extravaganti. Multe persoane care au mai fost in Portugalia se plang ca nu inteleg limba, mie mi s-a parut usor de inteles fiind foarte asemanatoare cu franceza, problema este rapiditatea cu care vorbeau. Citește în continuare

260 Euro

As putea sa enumar o mie de locuri interesante de vizitat in Viena, de lucruri de facut sau de restaurante bune. Dar ar fi aceleasi ca pe o mie de alte locuri de pe net. Interesante insa sunt povestile omului obisnuit.

In ultima plimbare acolo am discutat cu o persoana despre viata in Viena. Spunea ca sta cu chirie intr-un apartament de trei camere, intr-o camera din cele trei, si da 260 Euro pe luna. Apartamentul se afla in zona statiei de metrou Schottenring, la doua statii de centrul Vienei (Stephansplaz) si la doua statii de Primairie (Rathaus). Deci central. La un calcul minimalist, 260 E pe camera inseamna 780 E pe luna chiria unui apartament de 3 camere aproape de centrul Vienei. Dar am fost contrazis. Citește în continuare